Melanomul este cea mai agresiva forma de cancer de piele si apare atunci cand celulele melanocitare sufera mutatii si incep sa se inmulteasca necontrolat. Printre principalele cauze ale melanomului se numara expunerea excesiva la radiatiile ultraviolete (UV) provenite de la soare sau aparatele de bronzat, care pot deteriora ADN-ul celulelor pielii si favoriza aparitia mutatiilor. De asemenea, factorii genetici joaca un rol important, iar persoanele cu un istoric familial de melanom au un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune. Alte aspecte care pot contribui includ pielea deschisa la culoare, imunosupresia cauzata de boli sau tratamente medicale, expunerea la substante toxice si varsta inaintata, melanomul fiind mai frecvent in randul barbatilor de peste 50 de ani.
Simptomele melanomului variaza, dar cel mai frecvent semn este modificarea aspectului unei alunite existente sau aparitia unei noi leziuni pigmentate pe piele. O alunita care isi schimba dimensiunea, forma sau culoarea, care prezinta margini neregulate, mai multe nuante de culoare sau care incepe sa provoace mancarimi si sangerari poate fi un semn de melanom. De asemenea, melanomul poate aparea in zone mai putin expuse la soare, cum ar fi palmele, talpile sau sub unghii, ceea ce face ca diagnosticarea precoce sa fie esentiala pentru un tratament eficient.
Ce este melanomul si de ce este atat de periculos?
Melanomul este un tip de cancer de piele care se dezvolta din melanocite, celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care coloreaza pielea. Aceasta afectiune este considerata cea mai agresiva forma de cancer de piele deoarece are o capacitate mare de a se raspandi rapid catre alte organe, cum ar fi plamanii, ficatul sau creierul.
Cum evolueaza melanomul in timp?
Melanomul are o evolutie progresiva si trece prin mai multe etape, de la stadiile incipiente, cand este limitat la stratul superficial al pielii, pana la forme avansate, in care cancerul se raspandeste in alte parti ale corpului. Evolutia bolii depinde de momentul diagnosticarii, de profunzimea tumorii si de capacitatea acesteia de a invada tesuturile din jur sau de a metastaza.
Melanomul incipient
In fazele initiale, melanomul se dezvolta la suprafata pielii si poate fi identificat prin modificarea unei alunite existente sau aparitia unei noi leziuni pigmentate. In aceasta etapa, cancerul este limitat la epiderma sau derma superficiala, iar indepartarea chirurgicala completa poate duce la vindecare in peste 90% dintre cazuri. Totusi, daca nu este diagnosticat la timp, melanomul poate patrunde mai adanc in piele si incepe sa se raspandeasca.
Stadiile melanomului
Stadiul 0 (melanom in situ) – Celulele canceroase sunt localizate doar in stratul superficial al pielii (epiderma) si nu au invadat tesuturile adiacente.
Stadiul I – Tumora este subtire (sub 2 mm grosime) si nu prezinta semne de raspandire. Sansele de vindecare sunt foarte mari daca este indepartata chirurgical.
Stadiul II – Tumora este mai groasa de 2 mm si poate prezenta ulcerare, ceea ce indica un risc crescut de extindere. Tratamentul chirurgical este esential, iar uneori se recomanda terapii suplimentare pentru prevenirea recurentei.
Stadiul III – Celulele canceroase s-au raspandit la ganglionii limfatici apropiati sau la pielea din jurul tumorii primare. In aceasta etapa, tratamentul implica interventie chirurgicala, terapie tintita, imunoterapie sau radioterapie.
Stadiul IV – Melanomul s-a raspandit la organe indepartate, cum ar fi plamanii, ficatul sau creierul. Tratamentul este complex si include imunoterapie, terapii tintite, chimioterapie si radioterapie, insa prognosticul devine rezervat.
Tipuri de melanom si manifestari clinice
Melanomul poate aparea sub diferite forme, fiecare avand caracteristici specifice in ceea ce priveste aspectul clinic, viteza de evolutie si localizarea pe corp. Identificarea tipului de melanom este esentiala pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat si pentru estimarea prognosticului bolii.
Melanom superficial
Melanomul cu extensie superficiala este cel mai frecvent tip de melanom, reprezentand aproximativ 70% din cazuri. Acesta se dezvolta lent si ramane mult timp in stratul superficial al pielii inainte de a patrunde in profunzime. Se manifesta sub forma unei pete pigmentate cu margini neregulate si culori variate (maro, negru, rosu, alb sau albastru). Apare cel mai frecvent pe trunchi la barbati si pe membrele inferioare la femei, iar prognosticul este favorabil daca este detectat devreme.
Melanom nodular
Melanomul nodular este o forma agresiva, caracterizata printr-o crestere rapida si invaziva. Apare sub forma unui nodul inchis la culoare (negru, maro, albastru) sau, in unele cazuri, de culoare roz sau rosiatica. Se dezvolta in profunzime mai repede decat alte tipuri de melanom, avand un risc crescut de metastazare. Este cel de-al doilea cel mai frecvent tip de melanom si apare de obicei pe trunchi, cap sau gat.
Melanom lentiginos
Melanomul lentiginos se dezvolta in special la persoanele in varsta, pe zonele expuse la soare pe termen lung, cum ar fi fata, gatul sau mainile. Evolutia este lenta, iar leziunea apare sub forma unei pete pigmentate plate, cu margini neregulate si o culoare neuniforma. Este mai putin agresiv decat melanomul nodular, dar poate deveni invaziv daca nu este tratat.
Melanom lentiginos acral (in palme sau talpi)
Acest tip rar de melanom afecteaza de obicei palmele, talpile si patul unghial. Este mai frecvent la persoanele cu piele mai inchisa la culoare si poate trece neobservat din cauza localizarii atipice. Apare sub forma unei pete pigmentate neregulate sau a unei linii intunecate sub unghie (melanom subunghial). Deoarece este adesea diagnosticat tarziu, are un prognostic mai putin favorabil.
Melanom ocular si subunghial
Melanomul ocular este o forma rara de melanom care afecteaza coroida, irisul sau conjunctiva. Se manifesta prin tulburari de vedere, pete pigmentate pe iris sau o crestere anormala a unui vas de sange in ochi. Deoarece nu este vizibil pe piele, diagnosticul este adesea intarziat, necesitand investigatii oftalmologice pentru depistare.
Melanomul subunghial apare sub forma unei linii pigmentate sub unghie, care poate fi confundata cu o vanataie. Spre deosebire de leziunile benigne, aceasta nu dispare in timp si poate duce la deformarea unghiei. Se intalneste mai frecvent la nivelul degetului mare de la mana sau picior si necesita o biopsie pentru confirmarea diagnosticului.
Cauzele si factorii de risc pentru melanom
Melanomul apare atunci cand celulele pielii sufera mutatii si se inmultesc necontrolat, formand tumori maligne. Desi principala cauza este expunerea excesiva la radiatiile ultraviolete, exista si alti factori care pot influenta riscul de aparitie a bolii.
Radiatiile ultraviolete (principala cauza)
Expunerea prelungita si repetata la radiatiile UV, fie de la soare, fie de la aparatele de bronzat, este principalul factor de risc pentru melanom. Radiatiile UV pot deteriora ADN-ul celular, favorizand mutatiile care duc la dezvoltarea cancerului de piele. Arsurile solare frecvente, mai ales in copilarie, cresc semnificativ riscul de melanom la varsta adulta.
Antecedente familiale si genetica
Persoanele cu rude de gradul intai diagnosticate cu melanom au un risc mai mare de a dezvolta boala, ceea ce sugereaza o componenta genetica importanta. Anumite mutatii genetice mostenite pot predispune la aparitia melanomului, iar testele genetice pot ajuta la identificarea acestor riscuri.
Sistem imunitar si alte afectiuni asociate
Un sistem imunitar slabit, fie din cauza unor boli autoimune, a infectiei cu HIV sau a tratamentelor imunosupresoare (cum ar fi cele administrate dupa un transplant de organ), poate creste riscul de melanom. De asemenea, prezenta unor afectiuni precum xeroderma pigmentosum, care afecteaza capacitatea pielii de a repara daunele provocate de UV, poate favoriza aparitia acestui tip de cancer.
Te asteptam la o evaluare completa a sistemului tau imunitar!
Semne si simptome ale melanomului – Cum recunosti o alunita maligna?
Identificarea timpurie a melanomului este esentiala pentru un tratament eficient. O alunita suspecta sau o leziune cutanata nou aparuta trebuie examinata de un medic dermatolog, mai ales daca prezinta modificari in dimensiune, forma sau culoare.
Formula “ABCDE” pentru detectarea alunitelor periculoase
Metoda „ABCDE” ajuta la identificarea alunitelor cu potential malign:
A (Asimetrie) – O jumatate a alunitei nu seamana cu cealalta.
B (Borduri neregulate) – Marginile sunt neuniforme, zimtate sau difuze.
C (Culoare variabila) – Apar mai multe nuante (maro, negru, rosu, alb, albastru).
D (Diametru peste 6 mm) – Alunitele mari au un risc mai mare de a fi maligne.
E (Evolutie) – Orice modificare rapida in aspect, sangerare sau senzatie de mancarime necesita evaluare medicala.
Alunite suspecte si leziuni cutanate incipiente
Nu toate melanomele apar din alunite preexistente; unele pot debuta ca pete noi pe piele. O leziune care creste progresiv, isi schimba culoarea sau provoaca simptome neobisnuite (mancarime, durere, sangerare) trebuie analizata de un specialist.
Melanomul nodular si forme agresive
Melanomul nodular este o forma rapid invaziva, care nu respecta intotdeauna regula „ABCDE”. Apare ca un nodul pigmentat (sau chiar nepigmentat), cu crestere rapida si tendinta de sangerare. Din cauza evolutiei sale agresive, este important ca orice leziune suspecta sa fie evaluata urgent.
Diagnostic si stadializare in melanom
Pentru confirmarea diagnosticului de melanom si stabilirea stadiului bolii, sunt necesare mai multe investigatii, care ajuta la ghidarea tratamentului.
Biopsia excizionala si examenul histopatologic
Diagnosticul de certitudine se pune prin biopsie excizionala, care presupune indepartarea completa a leziunii suspecte si analizarea ei la microscop. Examenul histopatologic determina tipul de melanom, grosimea tumorala (indice Breslow) si prezenta ulcerarii, factori esentiali pentru stadializare.
Evaluarea ganglionului santinela
Daca melanomul este mai gros de 1 mm, se recomanda biopsia ganglionului santinela, care identifica primii ganglioni limfatici in care s-ar putea raspandi celulele canceroase. Un rezultat pozitiv indica prezenta metastazelor si necesitatea unui tratament suplimentar.
Teste imagistice (CT, PET-CT) si analize de sange
In cazurile avansate, se efectueaza investigatii imagistice precum CT sau PET-CT pentru a verifica daca melanomul s-a raspandit la alte organe. Analizele de sange, inclusiv dozarea lactat-dehidrogenazei (LDH), pot oferi informatii suplimentare despre prognostic.
Tratamentul melanomului
Abordarea terapeutica a melanomului depinde de stadiul bolii, localizarea tumorii si prezenta metastazelor. In stadiile incipiente, tratamentul principal este excizia chirurgicala, in timp ce melanomul avansat necesita terapii sistemice moderne.
Excizia pe cale chirurgicala
Indepartarea chirurgicala a melanomului este tratamentul standard in stadiile incipiente. Procedura presupune excizia tumorii impreuna cu o margine de tesut sanatos pentru a preveni recidiva. In cazurile avansate, poate fi necesara indepartarea ganglionilor limfatici afectati.
Terapii sistemice (imunoterapie, terapii biologice, anticorpi monoclonali)
Pentru melanomul avansat sau metastatic, tratamentul include:
Imunoterapia – Medicamente care stimuleaza sistemul imunitar sa recunoasca si sa distruga celulele canceroase (ex.: nivolumab, pembrolizumab).
Terapia tintita – Inhibitori ai mutatiilor genetice specifice (ex.: vemurafenib, dabrafenib) pentru pacientii cu mutatia BRAF.
Anticorpi monoclonali – Medicamente care blocheaza semnalele care permit celulelor tumorale sa se multiplice necontrolat.
Descopera serviciile de terapie biologica de la Quantica720°
Radioterapia – cand este necesara?
Radioterapia nu este un tratament de prima linie pentru melanom, dar poate fi utilizata in anumite situatii. Se recomanda atunci cand tumora nu poate fi indepartata chirurgical, in cazul metastazelor cerebrale sau osoase, ori pentru reducerea riscului de recidiva dupa indepartarea ganglionilor limfatici afectati. De asemenea, ajuta la ameliorarea simptomelor in stadiile avansate ale bolii.
Metastazele in melanom si complicatiile posibile
Melanomul avansat poate metastaza catre ganglionii limfatici, plamani, ficat, creier si oase, afectand functionarea normala a acestor organe. Metastazele cerebrale pot provoca dureri de cap, convulsii sau tulburari neurologice, iar cele pulmonare pot determina dificultati de respiratie. In astfel de cazuri, tratamentul include terapii sistemice si masuri paliative pentru controlul simptomelor.
Prevenirea melanomului si recomandari pentru un stil de viata sanatos
Adoptarea unor obiceiuri sanatoase poate reduce riscul de melanom si imbunatati prognosticul in cazul persoanelor diagnosticate.
Autoexaminarea pielii si controale medicale periodice
Este esential sa verifici periodic pielea pentru alunite sau leziuni suspecte. Dermatologii recomanda examinarea lunara si consultul medical anual, mai ales pentru persoanele cu risc crescut de melanom.
Protectia solara si evitarea expunerii excesive
Pentru a preveni efectele nocive ale radiatiilor UV, se recomanda utilizarea zilnica a unei creme de protectie solara cu SPF 30+ si evitarea expunerii directe la soare in orele de varf (10:00-16:00). Purtarea hainelor cu protectie UV si evitarea saloanelor de bronzat sunt masuri suplimentare de protectie.
Dieta echilibrata si sustinerea imunitatii
O alimentatie bogata in antioxidanti (fructe, legume, peste gras, nuci) contribuie la sanatatea pielii si la intarirea sistemului imunitar. Evitarea fumatului si reducerea consumului de alcool pot ajuta la prevenirea deteriorarii celulelor si la scaderea riscului de cancer.
Te asteptam sa descoperi toate terapiile oncologice de la Quantica720°
Concluzie
Melanomul este un cancer de piele agresiv, dar detectarea precoce si preventia pot salva vieti. Protectia solara, evitarea expunerii excesive la UV si monitorizarea alunitelor sunt esentiale. Tratamentul variaza de la chirurgie in stadiile incipiente la imunoterapie si terapii tintite in formele avansate. Un stil de viata sanatos si controalele regulate contribuie la reducerea riscului si imbunatatirea prognosticului.
Bibliografie
DANSHINA, S., MARKOV, A., & ACHMAD, H. (2020). Causes, symptoms, diagnosis and treatment of melanoma. International Journal of Pharmaceutical Research (09752366), 12(3).
Schadendorf, D., Fisher, D. E., Garbe, C., Gershenwald, J. E., Grob, J. J., Halpern, A., ... & Hauschild, A. (2015). Melanoma. Nature reviews Disease primers, 1(1), 1-20.
Articole online
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/melanoma/symptoms-causes/syc-20374884 - Accesat la 28.02.2025
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14391-melanoma - Accesat la 28.02.2025
https://www.cancer.org.au/cancer-information/types-of-cancer/melanoma - Accesat la 28.02.2025
