Vertijul reprezinta una dintre cele mai frecvente tulburari ale echilibrului, fiind descris adesea ca senzatia falsa de miscare sau rotire a propriului corp ori a mediului inconjurator. Desi multe persoane folosesc termenul de „ameteli” pentru a descrie aceasta stare, vertijul este o manifestare distincta, asociata de regula cu afectarea sistemului vestibular, responsabil de mentinerea echilibrului si orientarii spatiale.
Episoadele de vertij pot varia de la usoare si tranzitorii pana la severe, afectand semnificativ activitatile zilnice, capacitatea de concentrare si calitatea vietii. Identificarea cauzei este esentiala pentru stabilirea unui tratament adecvat si pentru prevenirea recurentei simptomelor.
Principalele tipuri
Vertijul poate avea origini diferite, in functie de structurile afectate si de mecanismul care sta la baza aparitiei simptomelor. Clasificarea corecta este importanta deoarece fiecare tip necesita o abordare terapeutica specifica.
Periferic
Vertijul periferic apare atunci cand sunt afectate structurile urechii interne sau nervul vestibular. Este cea mai frecventa forma de vertij si se caracterizeaza prin senzatii intense de rotire, care pot fi insotite de greata, varsaturi si tulburari de echilibru.
Central
Vertijul central este determinat de afectarea structurilor sistemului nervos central implicate in controlul echilibrului, precum trunchiul cerebral sau cerebelul. Simptomele sunt adesea mai persistente si pot fi asociate cu alte manifestari neurologice.
VPPB (Vertij paroxistic pozitional benign)
VPPB reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze de vertij periferic. Apare atunci cand mici cristale de carbonat de calciu (otoliti) se deplaseaza in canalele semicirculare ale urechii interne, provocand episoade scurte de vertij declansate de anumite miscari ale capului.
Psihogenic
Vertijul psihogenic este asociat frecvent cu anxietatea, atacurile de panica, stresul cronic sau alte tulburari emotionale. Persoanele afectate pot descrie senzatii de instabilitate, plutire sau dezechilibru, fara o cauza vestibulara evidenta.
Ortostatic
Vertijul ortostatic apare in momentul schimbarii rapide a pozitiei corpului, in special la ridicarea brusca din pozitia sezand sau culcat. Este asociat cu scaderea temporara a fluxului sanguin cerebral.
Ce cauze pot determina un vertij?
Vertijul poate avea numeroase cauze, de la afectiuni benigne ale urechii interne pana la probleme neurologice, cardiovasculare sau metabolice. Intelegerea factorilor declansatori este esentiala pentru identificarea sursei simptomelor si alegerea unei strategii terapeutice eficiente.
Alte cauze specifice
▪️ Deplasarea otolitilor in urechea interna – specifica VPPB.
▪️ Nevrita vestibulara – specifica vertijului periferic.
▪️ Boala Meniere – specifica vertijului periferic.
▪️ Infectii ale urechii interne – asociate vertijului periferic.
▪️ Accident vascular cerebral – asociat vertijului central.
▪️ Scleroza multipla – asociata vertijului central.
▪️Migrena vestibulara – poate determina vertij central sau mixt.
▪️ Hipotensiunea arteriala – frecventa in vertijul ortostatic.
▪️ Deshidratarea – asociata vertijului ortostatic.
▪️ Tulburari de anxietate si atacuri de panica – asociate vertijului psihogenic.
▪️ Deficiente nutritionale (vitamina B12, fier) – pot contribui la diverse forme de vertij.
▪️ Dezechilibre metabolice si hormonale – pot agrava simptomele indiferent de tip.
Factori de risc
Anumiti factori pot creste probabilitatea aparitiei episoadelor de vertij sau pot favoriza recurenta acestora.
▪️ Inaintarea in varsta – creste riscul afectiunilor vestibulare.
▪️ Istoricul de migrene – asociat migrenei vestibulare.
▪️ Traumatismele craniene – pot afecta structurile vestibulare.
▪️ Hipertensiunea si bolile cardiovasculare – pot influenta circulatia cerebrala.
▪️ Diabetul zaharat – poate afecta functia nervilor periferici.
▪️ Stresul cronic – favorizeaza vertijul psihogenic.
▪️ Sedentarismul – poate contribui la tulburari circulatorii si de echilibru.
▪️ Deficientele nutritionale – pot afecta functionarea sistemului nervos.
Prin ce simptome se manifesta un vertij?
Manifestarile variaza in functie de cauza si de tipul vertijului. Unele simptome sunt specifice afectarii vestibulare, in timp ce altele pot sugera implicarea sistemului nervos central sau a altor mecanisme.
Periferic
Simptome frecvent intalnite:
▪️ Senzatie intensa de rotire.
▪️ Greata si varsaturi.
▪️ Pierderea echilibrului.
▪️ Nistagmus (miscari involuntare ale ochilor).
▪️Zgomote in urechi (tinitus).
▪️ Scaderea auzului.
Central
Simptome frecvent intalnite:
▪️ Dezechilibru persistent.
▪️ Dificultati de coordonare.
▪️ Tulburari de vedere.
▪️ Dificultati de vorbire.
▪️ Slabiciune musculara.
▪️ Dureri de cap severe.
Alte semne
▪️ Vertij la schimbarea pozitiei capului – specific VPPB.
▪️ Senzatie de lesin la ridicare – specific vertijului ortostatic.
▪️ Palpitatii – frecvent asociate vertijului ortostatic sau anxietatii.
▪️ Senzatie de plutire – frecventa in vertijul psihogenic.
▪️ Anxietate intensa – asociata vertijului psihogenic.
▪️ Oboseala si dificultati de concentrare – pot aparea in toate formele de vertij.
In unele cazuri, vertijul poate fi asociat cu migrena, o afectiune neurologica ce poate provoca episoade de ameteli, dezechilibru si sensibilitate crescuta la stimuli vizuali sau auditivi.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul vertijului incepe cu o anamneza detaliata si cu evaluarea caracteristicilor simptomelor. Medicul poate analiza durata episoadelor, factorii declansatori, simptomele asociate si istoricul medical al pacientului.
Investigatiile pot include:
▪️ Examinare neurologica si ORL.
▪️ Teste vestibulare.
▪️ Audiograma.
▪️ Teste de echilibru.
▪️ Analize de sange pentru identificarea deficientelor sau dezechilibrelor metabolice.
▪️ Imagistica medicala (RMN sau CT) atunci cand exista suspiciunea unei cauze neurologice.
O abordare integrativa poate identifica si factori functionali care contribuie la persistenta simptomelor, precum inflamatia cronica, disfunctiile mitocondriale, stresul oxidativ sau deficientele nutritionale.
Ce forme de tratament sunt indicate pentru vertij?
Tratamentul depinde de cauza care a determinat aparitia vertijului.
Metodele conventionale includ:
▪️ Medicamente antivertiginoase.
▪️ Antiemetice pentru controlul greturilor.
▪️Tratamentul afectiunii de baza.
▪️ Manevre de repozitionare vestibulara (precum manevra Epley pentru VPPB).
▪️ Recuperare vestibulara si kinetoterapie.
Pe langa investigatiile conventionale, o evaluare realizata in clinica noastra de medicina integrativa poate contribui la identificarea factorilor metabolici, inflamatori, neurologici sau nutritionali care favorizeaza aparitia sau persistenta episoadelor de vertij. Printr-o abordare personalizata, pot fi identificate dezechilibrele care stau la baza simptomelor si pot fi recomandate solutii adaptate nevoilor fiecarui pacient.
Oxigenarea crescuta a tesuturilor poate sustine recuperarea neurologica, functia celulara si reducerea inflamatiei. Poate fi utila in special in vertijul central sau in situatiile asociate cu afectarea circulatiei cerebrale.
Terapia cu campuri electromagnetice pulsate poate sustine regenerarea celulara, microcirculatia si procesele de recuperare neurologica.
Contribuie la optimizarea microcirculatiei, sustinerea metabolismului celular si reducerea stresului oxidativ.
Terapii intravenoase personalizate
Pot corecta deficientele nutritionale, sustine functia mitocondriala si imbunatati nivelul de energie celulara.
Poate contribui la identificarea proceselor inflamatorii si a dezechilibrelor functionale care pot influenta starea generala de sanatate.
Pentru pacientii care prezinta tulburari persistente de echilibru sau simptome recurente, programele de recuperare medicala pot sustine readaptarea sistemului vestibular si imbunatatirea functionalitatii generale.
Ca parte a unei abordari personalizate, anumiti pacienti pot beneficia de terapii complementare precum Vertigoheel, utilizat frecvent pentru sustinerea organismului in gestionarea simptomelor asociate vertijului si tulburarilor de echilibru.
Evaluare functionala integrativa
Poate identifica factori metabolici, hormonali, inflamatori sau nutritionali implicati in persistenta simptomelor.
Multe dintre aceste terapii pot avea beneficii indiferent de tipul de vertij, deoarece sustin mecanisme fundamentale precum oxigenarea, productia de energie celulara, reducerea inflamatiei si recuperarea sistemului nervos.
Preventie
Pentru reducerea riscului de aparitie a episoadelor de vertij, pot fi urmate cateva recomandari simple:
1. Mentine o hidratare corespunzatoare.
2. Evita schimbarile bruste de pozitie.
3. Controleaza tensiunea arteriala si glicemia.
4. Asigura un aport optim de vitamine si minerale.
5. Practica regulat activitate fizica adaptata.
6. Redu nivelul de stres prin tehnici de relaxare.
7. Dormi suficient si mentine un program regulat de odihna.
8. Efectueaza controale medicale periodice.
Vertijul este o afectiune complexa care poate avea multiple cauze si mecanisme de aparitie. Desi simptomele pot fi neplacute si uneori alarmante, identificarea corecta a cauzei permite alegerea unui tratament eficient. Pe langa terapiile conventionale, abordarea integrativa poate contribui la identificarea factorilor care stau la baza dezechilibrelor si la sustinerea proceselor naturale de recuperare ale organismului.
Daca te confrunti cu episoade repetate de vertij, ameteli sau tulburari de echilibru, programeaza o evaluare completa in cadrul Quantica720°, pentru a beneficia de o abordare personalizata orientata spre identificarea cauzelor si optimizarea starii generale de sanatate.
Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21769-vertigo - Accesat la data de 9.06.2026
https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment - Accesat la data de 9.06.2026
Baloh, R. W. (1998). Vertigo. The Lancet, 352(9143), 1841-1846.
Swartz, R., & Longwell, P. (2005). Treatment of vertigo. American Family Physician, 71(6), 1115-1122.
Intrebari frecvente
Cat timp dureaza un vertij?
Durata unui episod de vertij variaza considerabil in functie de cauza care il determina. In unele situatii, simptomele pot dura doar cateva secunde, in timp ce in altele pot persista ore, zile sau chiar mai mult.
De exemplu, episoadele de vertij paroxistic pozitional benign (VPPB) dureaza de obicei cateva secunde pana la un minut si sunt declansate de anumite miscari ale capului. Vertijul asociat bolii Meniere poate dura intre 20 de minute si cateva ore, iar nevrita vestibulara poate provoca simptome intense care persista cateva zile, urmate de o perioada de recuperare ce poate dura saptamani.
Durata si frecventa episoadelor reprezinta informatii importante pentru stabilirea diagnosticului si identificarea cauzei care sta la baza simptomelor.
Ce riscuri presupune daca nu este tratat corespunzator?
Netratat, vertijul poate afecta semnificativ calitatea vietii si poate duce la diverse complicatii, in functie de afectiunea care il provoaca.
Printre riscurile posibile se numara:
▪️ Cresterea riscului de caderi si accidente.
▪️ Dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice.
▪️ Limitarea capacitatii de a conduce autovehicule sau de a utiliza echipamente.
▪️ Tulburari persistente de echilibru.
▪️ Aparitia anxietatii si a fricii de recurenta simptomelor.
▪️ Reducerea activitatii fizice si izolarea sociala.
▪️ Intarzierea diagnosticului unor afectiuni neurologice sau cardiovasculare importante.
In anumite situatii, vertijul poate reprezenta un simptom al unei afectiuni care necesita evaluare si tratament prompt, motiv pentru care nu trebuie ignorat.
Ce trebuie sa faci cand realizezi ca ai vertij?
Daca experimentezi brusc un episod de vertij, este important sa iti pastrezi calmul si sa iei masuri pentru a preveni accidentarile.
Recomandarile generale includ:
▪️ Asaza-te sau intinde-te imediat intr-un loc sigur.
▪️ Evita miscarile bruste ale capului si corpului.
▪️ Priveste un punct fix pentru a reduce senzatia de miscare.
▪️ Hidrateaza-te corespunzator.
▪️ Evita sa conduci sau sa folosesti utilaje pana la disparitia simptomelor.
▪️ Solicita consult medical daca simptomele sunt severe, se repeta frecvent sau sunt insotite de manifestari neurologice precum slabiciune musculara, tulburari de vorbire, vedere dubla sau dureri de cap intense.
O evaluare medicala completa este esentiala pentru identificarea cauzei si stabilirea unui plan terapeutic adecvat.
Poti lua si medicamente pentru vertij?
Da, in anumite situatii medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru controlul simptomelor sau pentru tratarea afectiunii care a determinat aparitia vertijului.
Printre medicamentele utilizate frecvent se numara:
▪️ Medicamente antivertiginoase pentru reducerea senzatiei de rotire.
▪️ Antiemetice pentru controlul greturilor si varsaturilor.
▪️ Medicamente utilizate in managementul bolii Meniere.
▪️ Tratament specific pentru migrena vestibulara, atunci cand aceasta este cauza simptomelor.
▪️ Medicamente destinate afectiunilor cardiovasculare, metabolice sau neurologice asociate.
Este important de retinut ca medicamentele nu trateaza intotdeauna cauza de baza a vertijului. In multe cazuri, acestea trebuie asociate cu alte masuri terapeutice, precum manevrele de repozitionare vestibulara, recuperarea vestibulara, modificarile stilului de viata, optimizarea statusului nutritional si terapiile integrative.
Din acest motiv, tratamentul trebuie personalizat si stabilit in urma unei evaluari medicale complete.
